Penisuri in forma de stiuleti pentru doamne

miercuri, 17 decembrie 2008

Spectacol de spectacol, luni seara, pe scena  Teatrului Al. Davila, din Piteşti, în cadrul Festivalului Internaţional al Teatrului de Studio. Actorii Teatrului Tandem, din Pitra Neamţ, au prezentat o piesã incitantã, care a lãsat publicul mut de uimire. Este vorba de Povestea poveştilor sau, cum a  mai fost denumitã de autorul ei, inegalabilul  Ion Creangã, Povestea p...ei, spectacol regizat  de Gheorghe Hibovski. Doamnele din salã „au furat“ ştiuleţii
Actorii au prezentat şi varianta lui Mircea Nedelciu a acestei poveşti, scrisã în perioada comunistã ca o ironie la adresa regimului din acea vreme. Cu siguranţã cã toţi cei care au pãşit, luni seara, în Sala Studio a teatrului piteştean şi care ştiau povestea originalã nu se aşteptau ca expresiile şi cuvintele folosite de autor sã fie reproduse ca atare şi în spectacol, aşa explicîndu-se uimirea lor la auzul unor cuvinte ca: p...ã, pi..ã, co..e, c...r, felaţie etc. Spectacolul a început sub forma unei emisiuni interactive, intitulate Europenism popular, în care o prezentatoare sexi a introdus publicul în atmosfera poveştii lui Creangã. Spectatorii au putut chiar sã intre în pilelea  unor personaje - ca de exemplu Dumnezeu, Sfîntul Petru, o directoare - şi au fost siliţi de situaţie sã rosteascã replicile licenţioase.  Scriitorul Mircea Bîrsilã a jucat pentru cîteva secunde rolul lui Sfîntu Petru, neavînd, însã, vreo replicã de rostit, ci doar trebuind sã-şi exprime uimirea faţã de limbajul lui Dumnezeu la adresa ţãranului.  Publicul a primit din partea ţãranului pãmînt, iar spectatoarelor în mod special  le-au fost oferite pentru cîteva minute penisuri în formã de ştiuleţi de porumb, pe care le-au putut studia îndeaproape. Mai mult decît atît, în momentul în care ţãranul a venit sã le culeagã, s-a trezit cã gãseşte mai puţini ştiuleţi decît a sãdit, semn cã doamnele din salã şi-au dorit sã pãstreze ca amintire o parte din recuzita ineditã a acestui spectacol.

Persoanele în vîrstã au fost oripilate
Toatã acţiunea s-a derulat în jurul cuvîntului „pu...ã“, imaginea  organului genital masculin fiind reprodusã  pe hainele personajelor şi pe decor. Spectacolul i-a solicitat la maximum pe cei trei actori, care au reprodus întocmai replicile din textul original. A doua parte a piesei, realizatã  dupã un text scris de Mircea Nedelciu, la  împlinirea unui secol de cînd Ion Creangã a scris aceastã operã,  i-a amuzat pe spectatori, care  l-au putut vedea pe secretarul de partid chinuit de o „pu..ã“ aşa cum fusese şi „popa“ în textul lui Creangã. Spectatoarele au fost chiar invitate sã danseze lasciv, însã doar una a acceptat, la insistenţele actorilor. Pe parcursul reprezentaţiei, la orice expresie deocheatã spectatorii s-au amuzat, iar alţii mai conservatori au strîmbat din nas. De altfel, încã de la început prezentatoarea „emisiunii“  le avertizase pe femeile mãritate sã ţinã cont de faptul cã medicii extrag zilnic din organele genitale ale unor „onorabile“ doamne tot felul de obiecte pe care acestea le folosesc pentru a-şi obţine plãcerea. Aşadar, falsa pudoare nu-şi avea locul aici. În final, spectatorilor li s-a cerut sã povesteascã o întîmplare pe aceeaşi temã cu cea a spectacolului, dar nimeni nu a îndrãznit sã scoatã vreo vorbã. Publicul a rãsplãtit reprezentaţia cu aplauze, însã destul de rezervate. Nu s-a aplaudat frenetic, aşa cum  s-a întîmplat la alte reprezentaţii din cadrul festivalului. Dacã persoanele mai în vîrstã au fost oripilate de cele ce au auzit pe scenã, tinerii au apreciat curajul artiştilor moldoveni. Povestea p...i,  o lecturã eroticã  de Creangã  Povestea Poveştilor  a fost scrisã de Ion Creangã în 1877-1878 şi face parte, alãturi de Ionicã cel prost, dintr-o categorie de lecturi erotice, fiind licenţioase în adevãratul sens al cuvîntului şi rar întîlnite în literatura noastrã, ceea ce scoate în evidenţã o datã în plus atît valoarea autorului, cît şi a lor. n Deşi mulţi strîmbã din nas la citirea lor sau chiar la pronunţarea numelor acestor opere, trebuie sã le aducem aminte cã Titu Maiorescu a ascultat, la cenaclul Junimea, aceste poveşti citite de Creangã însuşi şi a ajuns apoi ministru. Caragiale le-a citit şi a pãrãsit ţara. Eminescu le-a ascultat spuse de „autoriu“ şi a zîmbit cu subînţeles, iar Cãlinescu le-a lecturat şi le-a comentat favorabil.

Iulia Ivanoiu, Foto Ion Tudor